17.00.01 – Arte audiovizuale - Institutul Patrimoniului Cultural

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU ACREDITARE ŞI ATESTARE
INSTITUTUL PATRIMONIULUI CULTURAL AŞM
APROB: (semnătura)
Academician Valeriu CANŢER
Preşedinte al Consiliului Naţional pentru
Acreditare şi Atestare
Data aprobării de către Comisia de atestare a
CNAA:
(ştampila instituţiei)
APROB:
Dr. hab., conf. cerc.
Valentin DERGACIOV
Directorul institutului
15 septembrie 2009
L.Ş.
PROGRAMA
examenului de doctorat la specialitatea
17.00.01 - Arte audiovizuale (cu specificarea: arta muzicală,
arta teatrală, arta cinematografică, televiziune şi alte genuri de arte audiovizuale)
Chişinău – 2009
1
Autori: Violina Galaicu, dr., conf. cerc.; Victor Ghilaş, dr., conf. cerc.; Vladimir Axionov, dr.
hab., prof. univ.; Victoria Fedorenco, dr.; Ana-Maria Plămădeală, dr. hab., conf. cerc., Dumitru
Olărescu, dr., conf. cerc.
Recenzenţi: Victoria Tcacenco, dr., conf. univ., AMTAP
Programa a fost examinată şi recomandată
de Comisia de experţi în domeniu a CNAA:
Preşedinte:
(gradul ştiinţific şi titlul ştiinţific sau
ştiinţifico-didactic, prenumele şi numele
preşedintelui)
(semnătura)
„
„
20
Programa a fost examinată şi recomandată
de Seminarul ştiinţific de profil 17.00.01 Arte audiovizuale
Preşedinte: Dumitru Olărescu
Dr., conf. cerc.
(semnătura)
„
„
20
2
Arta muzicală
Recomandări metodice generale:
Programa, aşa cum este concepută, îi orientează pe doctoranzi spre minimul necesar de
cunoştinţe în sfera în care se specializează. Cursul asigură aprofundarea principalelor subiecte şi
probleme legate de istoria şi teoria artei muzicale. Programa scontează cultivarea următoarelor
abilităţi profesionale: a capacităţii de orientare în cuprinsul fenomenalităţii muzicale, a facultăţilor
inductive şi deductive, a deprinderilor de analiză pertinentă a textului muzical.
II. Conţinutul cursului:
Compartimentul I – Istoria muzicii
Partea I – Istoria muzicii universale.
a) Tema: Istoria muzicii clasice occidentale din secolele XVI-XIX.
Cuvintele şi sintagmele cheie: Renaştere, Baroc, Clasicism, Romantism, Madrigal, operă,
oratoriu, cantată, misă, concert, suită, sonată, cvartet, simfonie, miniatură vocală şi
instrumentală, programatism, tradiţie şi inovaţie, naţional şi universal.
Planul succint al temei:
- Cultura muzicală în epoca Renaşterii.
- Muzica vocală şi instrumentală din perioada Barocului.
- Activitatea clasicilor vienezi.
- Noutăţile aduse în arta sunetelor de către reprezentanţii romantismului muzical.
b) Tema: Istoria muzicii ţărilor vest-europene şi a USA în secolul XX.
Cuvintele şi sintagmele cheie: impresionism, expresionism, verism, neoclasicism,
neoromantism, noua orientare folclorică, exotism, revoluţionarizarea limbajului componistic,
experimentare, invenţie, înnoire formală şi conţinutistică, internaţionalizarea unor aporturi
naţionale, noua raportare la tradiţie.
Planul succint al temei:
- Principalele orientări stilistice în muzica secolului al XX-lea.
- Şcoala componistică franceză.
- Şcoala componistică austro-germană.
- Şcoala componistică italiană.
- Şcoala componistică engleză.
- Şcoala componistică americană.
- Aportul maghiar şi polonez la revoluţionalizarea artei sunetelor.
Tema: Istoria muzicii ţărilor orientale.
Cuvintele şi sintagmele cheie: magam, mugam, ragă, monodie, tradiţie orală, instrumente
tradiţionale, improvizaţie, recital vocal, recital instrumental, ethos, mod, formulă melodică,
microinterval, redimensionarea tradiţiei cu mijloace componistice moderne.
Planul succint al temei:
- Muzica orientală tradiţională.
- Succesele componisticii contemporane în ţările Orientului.
c) Tema: Istoria muzicii ruse.
Cuvintele şi sintagmele cheie: rădăcini folclorice, legătura cu Bizanţul, cântarea sacră
multivocală, eterofonie, influenţa vest-europeană, gândire modală, influx oriental, colorit
specific, romantism, realism, caracter popular, tradiţie şi modernitate, amploare epică, lirism,
dramatism, angajare socială.
Planul succint al temei:
- Izvoarele muzicii ruse culte.
- Şcoala componistică rusă în secolul al XIX-lea.
- Muzica rusă în secolul al XX-lea şi corifeii ei.
Partea a II-a – Istoria muzicii naţionale
Tema: Istoria muzicii naţionale.
3
Cuvintele şi sintagmele cheie: continuitatea evoluţiei, rădăcini ancestrale, cultură populară de
mare diversitate, influenţe multiple, cântarea bizantină, profesionalizare târzie şi în timp
limitat, asimilarea experienţei occidentale, creaţie enesciană, gândire monodică, gândire
modală, verticalizarea monodiei, eterofonie, tehnici componistice de ultimă oră,
redimensionarea cultă a folclorului şi a melosului bizantin, viziune melodicocentristă,
impactul ideologiei asupra creaţiei muzicale, naţional şi universal, arhitipalitate.
Planul succint al temei:
- Preistoria artei sunetelor în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
- Muzica de tradiţie orală.
- Muzica bisericească la români.
- Începuturile muzicii culte de tip apusean în spaţiul românesc (secolele XVI-XVIII).
- Componistica românească în secolul al XIX-lea.
- Componistica românească în secolul al XX-lea.
- Paticularităţile dezvoltării culturii muzicale în Basarabia. Realizările actuale.
Compartimentul al II-lea – Teoria muzicii
a) Tema: Probleme generale.
Cuvintele şi sintagmele cheie: abordare multidimensională, mesaj şi limbaj, melodie, ritm,
structură arhitectonică, sintaxă, plan tonal, dramaturgie, factor timbral, plan vertical, imagine,
emoţie, sens, stil componistic, stil interpretativ, măiestrie interpretativă, comunicare cu
publicul, autonomia şi confluenţa genurilor.
Planul succint al temei:
- Metodologia analizei creaţiilor muzicale.
- Problematica artei muzical-interpretative.
- Principalele categorii de creaţie muzicală după tipul şi destinaţia comunicării (muzica
populară, muzica de cult, muzica uşoară, jaz-ul, muzica ambientală şi de agrement, creaţia
muzicală cultă). Coexistenţa şi interacţiunea lor.
b) Tema: Analiza formelor şi genurilor muzicale.
Cuvintele şi sintagmele cheie: microstructură, macrostructură, miniatură, formă amplă, formă
monopartită, formă pluripartită, articulaţiile formei, structură liberă, structură fixă, formă
deschisă, principii de formă, criterii de clasificare a formelor, delimitarea formei de gen.
Planul succint al temei:
- Principiile clasificării formelor muzicale.
- Evoluţia formelor şi a genurilor instrumentale pe parcursul secolelor XVII-XVIII.
- Evoluţia formelor şi a genurilor vocale în epoca Renaşterii şi în perioada Barocului.
- Formele muzicale în creaţia compozitorilor secolului al XIX-lea.
- Problematica formei şi a genului în muzica secolului al XX-lea.
- Problematica dramaturgiei operei şi teoria formelor de operă.
- Teoria simfonismului şi reprezantanţii ei de vază.
c) Tema: Armonia. Teoria modului.
Cuvintele şi sintagmele cheie: structuri verticale, acord, mod, tonalitate, interval, treaptă,
consonanţă, disonanţă, cadenţă, alteraţie, modulaţie, funcţionalitate, efect coloristic,
suprapuneri intervalice neterţare, modalism, diatonic, cromatic, cromatizare, decentralizare
modal-tonală, atonalism, organizare serială.
Planul succint al temei:
- Bazele teoriei funcţionale.
- Teoria funcţiilor variabile.
- Armonia în muzica secolului al XIX-lea.
- Armonia în muzica secolului al XX-lea.
4
-
Problema diatonicii şi cromaticii.
Tema: Polifonia.
Cuvintele şi sintagmele cheie: superpoziţia liniilor melodice, aspect liniar, dimensiune
orizontală, dimensiune verticală, tehnică polifonică, stil sever, polifonie vocală, polifonie
instrumentală, polifonie contrastantă, polifonie imitativă, forme polifoce, polifonie latentă,
micropolifonie, supraaglomerări polifonice sau texturi, combinarea sintaxelor.
Planul succint al temei:
- Coordonatele stilului seveer.
- Coordonatele stilului liber.
- Polifonia în creaţia clasicilor vienezi.
- Polifonia în muzica secolului al XIX-lea.
- Polifonia şi rolul ei în muzica secolului al XX-lea.
Dăm, în cele ce urmează, eşalonarea temelor şi subiectele pe care le înglobează.
Conţinutul cursului (continuare)
CUPRINS
Compartimentul I. Istoria muzicii
Partea I.
Istoria muzicii universale
a) Istoria muzicii clasice occidentale din secolele XVI-XIX.
b) Istoria muzicii ţărilor vest-europene şi a SUA în secolul XX.
c) Istoria muzicii ţărilor orientale.
d) Istoria muzicii ruse.
Partea II.
Compartimentul II.
Teoria muzicii
a) Probleme generale.
b) Analiza formelor şi genurilor muzicale.
c) Armonia, teoria modului
d) Polifonia.
Compartimentul I.
Istoria muzicii
Partea I.
Istoria muzicii universale
a) Istoria muzicii clasice occidentale din secolele XVI-XIX.
1. Dezvoltarea culturii muzicale în epoca Renaşterii. Direcţii principale.
2. Genurile muzicii instrumentale şi dezvoltarea lor în a doua jumătate a secolului XVII
– începutul secolului XVIII.
3. Claudio Monteverdi şi destinele operei italiene din secolul XVII.
4. Creaţia lui J.S. Bach ca sinteză a tendinţelor principale ale muzicii secolului XVII –
începutul secolului XVIII.
5. Opera bufă italiană şi opera comică franceză din secolul XVII.
6. Ch. Glück – reformatorul operei.
7. Şcoala clasică vieneză. J.Haydn şi W.A.Mozart.
8. Creaţia de operă a lui Mozart. Direcţii şi principii dramaturgice de bază.
5
9. Reperele principale ale evoluţiei creaţiei lui Beethoven. Influenţa moştenirii
beethoveniene asupra culturii muzicale din sec. XIX şi XX.
10. Simfonia lui Beethoven – chintesenţă a metodei sale de creaţie.
11. Estetică romantismului muzical.
12. Creaţia lui Fr. Schubert.
13. Muzica pentru pian din sec. XIX şi reprezentanţii ei de vază.
14. Opera romantică şi căile dezvoltării ei (Austria, Germania).
15. Noi genuri simfonice în secolul XIX.
16. Creaţia de operă a lui R. Wagner şi importanţa ei istorică.
17. Creaţia de operă a lui G. Verdi şi importanţa ei istorică.
18. Apariţia şcolilor muzicale naţionale în sec. XIX.
19. Căile de dezvoltare a simfoniei romantice în muzica europeană a secolului XIX.
b) Istoria muzicii ţărilor vest-europene şi a
SUA din secolul XX
1. Periodizarea istoriei muzicii occidentale din secolul XX. Caracteristica sumară a fiecărei
perioade.
2. Şcolile naţionale de muzică în secolul XX.
3. Tendinţele stilistice de bază în dezvoltarea muzicii occidentale a secolului XX
(impresionismul, expresionismul, verismul, neoclasicismul, neoromantismul ş.a.).
4. Gustav Mahler şi simfonismul occidental la răscrucea sec. XIX-XX.
5. Creaţia lui Claude Debussy.
6. Aportul lui Richard Strauss la dezvoltarea muzicii simfonice şi a teatrului muzical.
7. Giacomo Puccini şi opera vest-europeană.
8. Igor Stravinsky. Periodizarea şi paleta stilistică a creaţiei.
9. Creaţia lui Béla Bartók.
10. Noua şcoală vieneză (A. Schönberg, A. Berg, A. Webern). Principii estetice şi de tehnică
componistică.
11. Componistica franceză la mijlocul sec. XX (D. Milgaud, A. Honegger, F. Poulenc, O.
Messiaen). Principiile estetice şi tatonările stilistice. Tratarea genurilor muzicale.
12. Hans Eisler. Sfera tematică şi particularităţile stilistice.
13. Paul Hindemith. Locul său în istoria muzicii.
14. Benjamin Britten. Creaţia de operă şi „Recviemul de război”.
15. Avangarda muzicală postbelică.
16. Muzica în SUA: Jazz-ul, creaţia lui Ch. Ives, G. Gershwin.
17. Avangarda muzicală polonă (W.Lutoslawski, K. Pendercki).
18. Muzica pop şi estetica ei.
c) Istoria muzicii ţărilor orientale
1. Arta muzicală orientală tradiţională.
2. Maqamul, mugamul, raga: trăsăturile comune şi diferenţele.
3. Tradiţie şi inovaţie în arta componistică orientală contemporană.
d) Istoria muzicii ruse
1. Folclorul rus şi arta muzicală profesionistă.
2. M. Glinka şi tradiţiile muzicale clasice şi moderne.
3. Genurile operei clasice ruse şi evoluţia lor.
4. M. Musorgski şi dramele sale muzicale.
5. Evoluţia muzicii simfonice programatice în Rusia.
6. Contribuţia lui P. Ceaikovski la evoluţia simfoniei, operei şi baletului rus.
7. Curentele muzicale în Rusia la începutul sec. XX.
8. A. Skriabin şi curentele artei contemporane.
9. S. Rahmaninov: tradiţii şi inovaţii în creaţia sa componistică.
10. Genurile şi estetica creaţiei lui D. Şostakovici.
6
11. Simfoniile lui N. Miaskovski.
12. Evoluţia stilului, genurile muzicii lui S. Prokofiev.
13. Gh. Sviridov: genurile predominante, specificul stilului.
14. Muzica lui A. Schnittke: genurile, estetica, stilul.
15. Muzica lui E.Denisov: genurile, estetica, stilul.
Partea II
a) Istoria muzicii naţionale
1. Preistoria artei sunetelor în spaţiul carpato-balcanic.
2. Rolul muzicii în cultura daco-getică. Muzica în Dacia Romană.
3. Genurile şi speciile folclorului vocal.
4. Folclorul instrumental. Lăutarii ca promotori ai tradiţiei orale autohtone.
5. Muzica bisericească la români.
6. Atestări timpurii ale muzicii culte de tip apusean pe teritoriile româneşti (sec. XVIXVIII).
7. Creaţia componistică românească în sec. XIX.
8. Tabloul componisticii româneşti din prima jumătate a secolului XX. Creaţia lui G.
Enescu.
9. Configuraţia componisticii româneşti în a doua jumătate a secolului XX.
10. Preocupările muzicologiei româneşti (inclusiv a celei din Basarabia).
11. Dezvoltarea artei muzicale în Basrabia (sec. XIX – începutul sec. XX).
12. Cultura muzicală basarabeană în perioada interbelică (1918-1940).
13. Contribuţia lui Şt. Neaga şi E. Coca la evoluţia componisticii basarabene.
14. Genurile muzicii simfonice în creaţia compozitorilor basarabeni (de la 1940
încoace).
15. Oratoriul şi cantata în viziunea creatorilor de muzică din Basarabia (de la 1940
încoace).
16. Creaţiile scenice (opere, balete) ale compozitorilor basarabeni (de la 1940 încoace).
Genurile muzicii camerale (vocale şi instrumentale) în creaţia compozitorilor
basarabeni (de la 1940 încoace).
17. Genurile muzicii camerale (vocale şi instrumentale) în creaţia compozitorilor
basarabeni (de la 1940 încoace).
18. Privire panoramică asupra creaţiei componistice basarabene din ultimele decenii.
19. Activitatea interpreţilor, a organismelor de învăţământ, a instituţiilor de difuzare a
operelor muzicale în Republica Moldova.
Notă: Pentru doctoranzii care se specializează în etnomuzicologie subiectele 3 şi 4 din
cursul de Istorie a muzicii naţionale se vor înlocui cu subiectele care urmează:
1. Noţiuni teoretice generale de folclor şi locul muzicii în cadrul folclorului. Obiectul
de studiu al etnomuzicologiei.
2. Valorificarea şi locul folclorului muzical în cadrul general al artei. Funcţiile sociale
ale folclorului.
3. Caracterele generale şi specifice ale creaţiei muzicale tradiţionale.
4. Folcloristica: definiţie, legătura cu disciplinile socioumanistice.
5. Principiile şi metodele de lucru ale folcloristicii.
6. Versul popular cântat. Generalităţi, relaţia vers-melodie în folclorul muzical.
7. Melodia tradiţională şi trăsăturile ei caracteristice: tipuri de melodie, sisteme tonale,
elemente ale profilului melodic.
8. Particularităţile ritmicii în muzica tradiţională românească.
9. Elementul muzical în cadrul folclorului obiceiurilor.
10. Muzica de joc.
11. Cântecul liric ca arie de manifestare a folclorului muzical.
12. Cântecul epic ca arie de manifestare a folclorului muzical.
7
13. Muzica instrumentală tradiţională şi fenomenul lăutăriei.
14. Armonie şi polifonie în muzica de tradiţie orală.
15. Etnoorganologia: sfera noţiunii şi criterii de sistematizare a instrumentelor muzicale.
Şi în compartimentul literaturii de specialitate se înserează o listă lărgită de surse
bibliografice etnomuzicologice.
a) Probleme generale.
1. Metodologia analizei creaţiilor muzicale.
2. Problematica artei muzical-interpretative.
3. Principalele categorii de creaţie muzicală după tipul şi destinaţia comunicării (muzica
populară, muzica de cult, muzica uşoară, jaz-ul, muzica ambientală şi de agrement, creaţia
muzicală cultă). Coexistenţa şi interacţiunea lor.
b) Analiza formelor şi genurilor muzicale
1. Principiile clasificării formelor muzicale.
2. Evoluţia formelor şi a genurilor instrumentale pe parcursul sec. XVII-XVIII.
3. Evoluţia formelor şi a genurilor vocale în epoca Renaşterii şi perioada
Barocului.
4. Formele muzicale în creaţia compozitorilor sec. XIX.
5. Problema formei şi a genului în sec. XX.
6. Problematica dramaturgiei operei şi teoria formelor de operă.
7. Teoria simfonismului şi reprezentanţii ei de vază.
1.
2.
3.
4.
5.
c) Armonia. Teoria modului
Bazele teoriei funcţionale.
Teoria funcţiilor variabile.
Armonia în muzica sec. XIX.
Armonia în muzica sec. XX.
Problema diatonicii şi cromaticii.
1.
2.
3.
4.
5.
d) Polifonia
Coordonatele stilului sever.
Coordonatele stilului liber.
Polifonia în creaţia clasicilor vienezi.
Polifonia în muzica secolului XIX.
Polifonia şi rolul ei în muzica secolului XX.
Arta teatrală
Teatrul Antic
Cuvintele-cheie: teatrul antic, dramaturgia, actor, scena




Izvoarele artei teatrale. Teatrul în Grecia Antică.
Dramaturgia şi arta actorului în Grecia Antică.
Teatrul Romei Antice.
Construcţii teatrale în Grecia Antică şi Roma Antică.
Teatrul Medieval
Cuvintele-cheie: teatrul, Evul Mediu, Miracol, Misteria, Farsa
8




Jocurile teatralizate în oraşele medievale.
Drama liturgică. Miracolul. Misteria.
Începuturile teatrului de salon.
Moralitatea. Farsa. Sotie.
Teatrul Renaşterii
Cuvintele-cheie: Renascentismul, teatrul italian, teatrul spaniol, teatrul englez, clasicismul francez






Gândirea teatrală
Renascentismul în teatrul italian.
Commedia dell'arte
Renaşterea în teatrul spaniol (Lope de Vega, Cervantes de Saavedra, Tirso de Molina, P.
Calderon).
W. Shakespeare şi teatrul englez.
Dramaturgia şi arta actorului în perioada clasicismului francez.
Teatrul din sec. XVIII
Cuvintele-cheie: epoca Iluminismului, teatrul italian, teatrul englez, teatrul german, gândirea
teatrală





Teatrul englez: dramaturgia şi arta actorului.
Teatrul francez din epoca Iluminismului.
Teatrul italian (C. Goldoni, C. Gozzi).
Caracteristica generală a teatrului german (W. Goethe, F. Schiller).
Gândirea teatrală din epoca Iluminismului (D. Diderot, G. Lessing).
Teatrul la finele sec. XVIII – începutul sec. XIX.
Cuvintele-cheie: Romantism, teatrul francez, teatrul german, teatrul rus



Teatrul francez şi principiile teoretice ale teatrului romantic.
Teatrul romantic german (L. Tieck, N. Kleist, G. Büchner şi „Tânăra Germanie”).
Dramaturgia şi arta scenică în Rusia.
Teatrul în sec. XIX – începutul sec. XX
Cuvintele-cheie: Naturalism, teatrul realist, teatrul scandinav, teatrul italian, teatrul american,
teatrul rus, arta regizorală









Teatrul francez şi principiile estetice ale naturalismului.
Teatrul scandinav ( H. Ibsen, A. Strindberg).
Teatrul italian (E. Rossi, T. Salvini, E. Duse).
Teatrul din Meiningen.
Teatrul englez (B. Shaw, H. Inving, G. Graig).
Teatrul american (O'Neill, T. Wilder).
Realismul în arta teatrală rusă (N. Gogol, L. Tolstoi, A. Ostrovski, A. Cehov, M. Gorki,
teatrele „Malîi” şi „Aleksandrinka”.
Arta regizorală a lui K. Stanislavski, A. Tairov, V. Meyerhold, E. Vahtangov.
M. Meterlink şi simbolismul în arta teatrală.
9
Teatrul contemporan
Cuvintele-cheie: teatrul contemporan, simbolism, expresionism, teatrul epic, teatrul paradoxului,
teatrul postmodernist, regia, critica








Expresionismul în teatrul german.
Teatrul lui L. Pirandello.
B. Brecht şi teatrtul epic.
Teatrul paradoxului sau antiteatrul (S. Beckett, E. Ionesco).
Regia teatrală europeană în a doua jumătate a sec. XX.(P. Brook, G. Strehler,
P. Stein, E. Grotowski, T. Kantor, A. Mnouchkin, J. Nadj, G. Tovstonogov, Iu. Liubimov)
Teatrul postmodernist
Critica teatrală şi teatrologia contemporană.
Teatrul Popular
Cuvintele-cheie: jocul, teatrul popular, papuşarii, măscăricii



Teatrul popular românesc.
Distracţiile teatralizate de la curţile domneşti şi boiereşti în epoca feudală. Pehlivanii,
suitarii, măscăricii.
Jocul păpuşarilor.
Teatrul la sfârşitul secolului al XVIII – prima jumătate a secolului XIX
Cuvintele-cheie: teatrul cult, arta scenică, Teatrul Naţional, dramaturgia







Începuturile teatrului cult în ţările române. Gh. Asachi, C. Aristia.
Activitatea Societăţii Filarmonice din Bucureşti, şi a Conservatorului filarmonic-dramatic
din Iaşi.
Arta scenică în prima jumătate a secolului XIX. Teatrul Naţional din Iaşi.
Costache Caragiale – dramaturg, actor şi animator de teatru.
Matei Millo - dramaturg, actor, regizor, pedagog teatral.
Activitatea scenică a lui M. Pascaly.
C. Negruzi, M. Kogâlniceanu, Al. Russo şi dezvoltarea artei scenice româneşti.
Teatrul românesc în a doua jumătate a secolului XIX.
Cuvintele-cheie: comedia, drama istorică, arta scenică, critica, viaţa teatrală din Basarabia.








Dramaturgia lui V. Alecsandri.
B.P. Haşdeu şi teatrul.
M. Eminescu şi arta scenică.
I. L. Caragiale – dramaturg şi om de teatru.
Drama istorică la sfârşitul secolului XIX. Începutul sec. XX. A. Davila, B. Delavrancea.
Arta scenică: Gr. Manolescu, A. Romanescu, C. Nottara, A. Bârsescu, A. Pruteanu.
Critica de teatru.
Viaţa teatrală din Basarabia sec. XIX – încep. sec. XX.
Teatrul românesc din anii 1918-1944.
Cuvintele-cheie: perioada interbelică, dramaturgia, arta actoricească, gândirea teatrală, scenografia.
10










Tendinţele generale în arta scenică.
Dramaturgia românească din perioada interbelică.
Dramaturgia lui L. Blaga.
Dramaturgia lui C. Petrescu.
V. I. Popa şi teatrul.
Arta actoricească
Gândirea teatrală şi critica de teatru.
Scenografia (T. Kiriacoff. G. Lovendel, V. Fedorov, Ion Sava etc.)
Teatrul Naţional din Chişinău (1920-1935).
Dezvoltarea dramaturgiei şi teatrului în fosta R.A.S.S.M.
Teatrul din Republica Moldova (a. 1944-2000).
Cuvintele-cheie: dramaturgia, regia, arta actoricească, clasica naţională, scenografia, tendinţele
moderne.











Caracteristică generală.
Dramaturgia (I. Druţă, D. Matcovschi, A, Busuioc, etc.)
Regia şi arta actoricească în teatrul „M. Eminescu”.
Regia şi arta actoricească în teatrul „V. Alecsandri” din Bălţi.
Regia şi arta actoricească în teatrul „Luceafărul”.
Clasica naţională pe scena teatrelor din Republica Moldova.
Scenografia în teatrul contemporan.
Teatrologia şi critica contemporană.
Arta teatrului pentru copii.
Arta teatrală a anilor 1990.
Tendinţe moderne în dramaturgie şi arta scenică contemporană din Republica Moldova.
Teatrul de balet
Cuvintele-cheie: dansul, balet, arta coregrafică

















Dansul în societatea medievală.
Memoria şi moresca.
Academia de dans (1661) Charles Beauchamps.
Jean Georges Noverre.
Iules Perro.
Climatul romantic. Filippo Taglioni.
Maria Taglioni.
Fanny Elssler, Carlotta Grisi Trinitatea baletului romantic.
Marius Petipa.
Isadora Duncan.
Mihail Fockin.
Vaslav Nijinski
Galina Ulanova.
Baletul „Giselle” de A. Adan.
Baletul „Frumoasa din pădurea adormită” de P. Ceaikovski.
Baletul „Lacul lebedelor” de P. Ceaikovski.
Arta baletului în republica Moldova.
11
Arta cinematografică
I.
Recomandări metodice generale
Programa examenului la specialitatea 17 00 01 are scopul de a-i orienta pe doctoranzi în cele
mai importante domenii ale artei filmului, abordând un spectru larg de probleme şi aspecte, ce ţin de
istoria şi teoria filmului universal şi cel naţional. În programă sunt evidenţiate etapele de baza ale
evoluţiei tuturor genurilor artei cinematografice şi televizate, cele mai importante şcoli şi curente
artistice, nume notorii din domeniul acestei arte.
Istoria şi teoria cinematografiei universale
Tema I: Începuturile artei cinematografice.
Cuvintele cheie: cinematografie, Louis Lumière, Georges Méliès, fraţii Pathé.
1. Arta cinematografică: ontogeneza fenomenului, specificul, sintezei noului limbaj artistic.
Aspecte polivalente ale artei a şaptea: sociale, tehnice, industrial-comerciale.
2. Georges Méliès – creatorul filmului de ficţiune, maestrul trucurilor
cinematografice şi a
scenelor fantastice. Influenţa descoperirilor lui Georges Méliès asupra evoluţiei limbajului
cinematografic.
3. Actul de naştere al cinematografului – reprezentaţia publică de la „Grand Café".
Cinematograful fraţilor Lumière în constituirea noului fenomen artistic („La Sortie des
Usines Lumière", „L’ arroseur arrosé").
Tema II. Afirmarea cinematografiei ca artă
Cuvintele cheie: Şcoala de la Brighton, Albert Smith, James Wiliamson, Max Linder, David
Wark Griffith, montaj, prim-plan, travling, HarperAnce, western, comedie, Mary Pickford, Douglas
Fairbanks, Theda Bare, avangarda franceză, Germaine Dulac, Luis Bunuel, Abel Gance, Rene Clair,
Louis Delluc, Marcel L'Herbier, Jean Epstein, Phtogenie.
1. Max Linder - prima vedetă internaţională, care inaugurează regimul starurilor şi al
onorariilor fabuloase.
2. Evoluţia cinematografici americane. David Wark Griffith – autorul operelor cinematografice
„Naşterea unei naţiuni" şi „Intoleranţa". Descoperirea semnificaţiei estetice de montaj, primplan, travling.
3. Thomas Harper Ance - promotorul vesternului, Max Sennet - al comediei americane.
Configurarea sistemului starurilor – verigă esenţială în mitologia filmului american (Mary
Pickford, Douglas Fairbanks, Theda Bare).
4. Promotorii avangardei franceze: Germaine Dulac, Luis Bunuel, Abel Gance, Réné Clair,
Louis Delluc, Marcel L'Herbièr, Jean Epstein şi prinosul lor în cristalizarea limbajului
cinematografic. „Photogénie" de Louis Delluc şi rolul ei în teoria filmului.
Tema III. Evoluţia cinematografiei sovietice
Cuvintele cheie: Efectul Kuleşov, Montajul de atracţii, Excentrism, Serghei Eisenştein,
Aleksandr Dovjenco, Vsevolod Pudovkin, Dziga Vetrov, Boris Barnet, Nicolai Ekk, Lev Kuleşov,
Grogori Aleksandrov, fraţii Vasiliev, perioada „malokartinia”. Lev Kulidjanov, Grigorii Ciuhrai,
Mihail Kalatozov, Marlen Huţiev, Andrei Tarkovski, Iurii Gherman, Elem Klimov, Tenghiz
Abuladze.
1. Suflul inovator al tinerii cinematografii sovietice – „Efectul Kuleşov". manifestele
„Montajul de atracţii", „Noi", „Excentrism".
2. Capodopere ale filmului sovietic din perioada anilor 20 şi aportul regizorilor Serghei
Eisenştein, Aleksandr Dovjenco, Vsevolod Pudovkin, Dziga Vetrov la maturizarea
poeticii cinematografice.
3. Filmul sovietic al anilor 30 în căutarea identităţii sale (operele lui Aleksandr Dovjenco,
Serghei Eisenştein, Boris Barnet, Nicolai Ekk, Lev Kuleşov, Grogori Aleksandrov şi ale
fraţilor Vasiliev.
4. Perioada „malokartinia" în cinematografia sovietică: predominarea concepţiilor vulgar –
sociologice. Încetăţenirea mitului vârstei de aur – filmele lui Ivan Pîriev. Filmul istoricobiografic ca parte componentă a ideologiei cultului personalităţii („Amiralul „Nahimov",
12
„Prejevalsky", „Academicianul Ivan Pavlov", „Musorghski” etc.) Destinul tragic al
filmului „Ivan cel Groaznic" de Serghei Eisenştein.
5. Apariţia filmului sonor şi specificul limbajului cinematografic. Ideea contrapunctului
audiovizual înaintată de Serghei Eisenştein, Vsevolod Pudovkin, Grigori Aleksandrov.
6. Renaşterea filmului sovietic la sfârşitul anilor 50-60. Particularităţi distincte ale
perioadei date în filmele lui Lev Kulidjanov, Grigorii Ciuhrai, Mihail Kalatozov, Marlen
Huţiev.
7. Prosperarea artei cinematografice în fostele republici sovietice în anii 60 (ţările baltice,
Georgia, Kirghizia, Moldova etc.).
8. Filmele „de rezistenţă" în perioada totalitarismului sovietic (Andrei Tarkovski, Iurii
Gherman, Elem Klimov, Tenghiz Abuladze).
Tema IV. Evoluţia cinematografiei europene
Cuvintele cheie: Robert Wiene, Fritz Lang, Fridrich Wilhelm Murnau, Expresionismul
german, Victor Sjostrom, Mauritz Stiller, Urban Cad, Asta Nielsen, John Grierson, Andrzej Wajdia,
Andrzej Munk, Jerzy Kawalerowicz, Zbignew Cybulski, Miclos Jancso, Zoltan Fabri, Andras
Kovacs, Istvan Szabo, Ranghel Vâlceanov, Vâlo Radev, Nevena Kokanova, Liviu Ciulei, Francisc
Munteanu, Dan Piţa, Lucian Pintilie, Mircea Daniliuc, Ion Popescu-Gopo, Ingmar Bergman şi Luis
Buniel.
1. Revelaţiile germane: „Cabinetul doctorului Caligari" (Robert Wiene), „Nibelungii",
„Moartea obosită", „Doctor Mabuze", „M" (Fritz Lang), „Nosferatu" (Fridrich Wilhelm
Murnau). Expresionismul german şi însemnătatea lui în îmbogăţirea mijloacelor de
exprimare filmică.
2. Şcolile nordice. Cinematografia daneză (Urban Cad, Asta Nielsen). Cinematografia suedeză
(Victor Sjostrom, Mauritz Stiller, primele apariţii ale Gretei Garbo, care a întruchipat mai
târziu unul din „miturile sacre" ale ecranului).
3. Şcoala filmului documentar englez: grupul lui John Grierson (Paul Rotha, Harry Vett,
Alberto Cavalcanti). Laurence Olivier şi Vivien Leigh – vedetele filmului englez şi a celui
american.
4. Platforma social-estetică a „iritaţilor" şi evoluţia filmului englez: Operele lui Lindsay
Anderson şi Tony Richardon.
5. Cel de al doilea război mondial: transfigurarea genurilor şi a funcţiilor artei a şaptea
(predominarea documentarului în filmul sovietic, englez şi american).
6. Şcoala poloneză de film: Personalităţi remarcabile ale cinematografiei postbelice: Andrzej
Wajda, Andrzej Munk, Jerzy Kawalerowicz, Zbignew Cybulski.
7. Evoluţia filmului maghiar şi bulgar în perioada postbelică: Miclos Jancso, Zoltan Fabri,
Andras Kovacs, Istvan Szabo, Ranghel Vâlceanov, Vâlo Radev, Nevena Kokanova.
8. Cinematografia română: filmul istoric, filmul de animaţie, ecranizările clasicilor. Creaţia lui
Liviu Ciulei, Francisc Munteanu, Dan Piţa, Lucian Pintilie, Mircea Daniliuc, Ion PopescuGopo.
9. Ingmar Bergman şi Luis Buniel – promotorii psihoanalizei în arta filmului.
Tema V. Evoluţia cinematografiei americane
Cuvintele cheie: Hoollywood, Rex Ingram, Rudolph Valentino, Charles Chaplin, Buster
Keaton, Harold Lloud, Orson Welles, Lionel Rogosin, Artnur Renn, Stanley Kubrick, Stanley
Kramer, Bob Fosse.
1. Hoollywood-ul liber în producerea filmelor de masă. Drama romantizată a lui Rex Ingram.
Fenomenul actorului Rudolph Valentino. Secolul de aur în comedia americană: Charles
Chaplin, Buster Keaton, Horold Lloud.
2. Critica socială în filmele americane ai anilor 30. Operele celebrilor Frank Capra, John Ford,
Fritz Long. „Luminile oraşului", „Timpuri noi" şi „Dictatorul" de Charles Chaplin.
Capodopera filmului american „Cetăţeanul Kane" de Orson Welles. Apariţia vedetelor de tip
nou: Bette Davis, Gary Cooper, Spencer Tracy, Katharine Hepburn, Henry Fonda.
3. Filmul nonconformist american (Lionel Rogosin, Artnur Renn, Stanley Kubrick, Stanley
Kramer, Bob Fosse).
13
Tema VI. Cinematografia franceză
Cuvintele cheie: René Clair, Jean Vigo, Jean Renoir, Julien Duvivier, Marcel Carne, Jean
Gabin, Michèle Morgan, Michèle Simon, Nouvelle vague, Claude Chabrol, Louis Malle, Alain
Resnais, Jean Luc Godard, Francois Truffaut.
1. Renaşterea cinematografiei franceze in anii 30-40. Personalitatea artistică a regizorilor René
Clair, Jean Vigo, Jean Renoir, Julien Duvivier. Realismul poetic în filmele lui Marcel Carne.
Jean Gabin, Michèle Morgan, Michèle Simon – fondatorii şcolii actoriceşti franceze de film.
2. Estetica filmului duetului Jacques Prévert şi Marcel Carne: „Trubadurii diavolului", „Copiii
paradisului" (Continuitatea tradiţiilor estetice, spiritului non conformist şi al demnităţii
naţionale).
3. Principiile social-estetice ale celebrului „Nouvelle vague". Spiritul polemico-nihilist,
metamorfozele limbajului cinematografic. Însemnătatea filmelor lui Claude Chabrol, Louis
Malle, Alain Resnais, Jean Luc Godard, Francois Truffaut în configurarea peisajului
cinematografic din anii 60.
Tema VII. Evoluţia filmului italian
Cuvintele cheie: Neorealismul italian, Luchino Visconti, Vittorio De Sica, Cesare Zavattini,
Giuseppe De Santis, Federico Fellini, Michelangelo Antonioni, Pier Paulo Pasolini şi Bernardo
Bertolucci.
1. Neorealismul italian şi influenţa lui asupra evoluţiei artei cinematografice; tip de
subiect, tip de actor, corelaţia viaţă-artă. Filmele lui Luchino Visconti, Vittorio De
Sica, Cesare Zavattini, Giuseppe De Santis.
2. Revelaţiile filmului italian din anii 60-80. Sondajul cinematografic în straturile
conştientului şi al subconştientului uman în filmele celebrilor Federico Fellini,
Michelangelo Antonioni, Luchino Visconti. Personalitatea regizorilor Pier Paulo
Pasolini şi Bernardo Bertolucci.
Tema VIII. Cinematografia japoneză
Cuvintele cheie: Kaneto Shindo, Akira Kurasowa.
1. Curentul
„independenţilor"
în
cinematografia
japoneză.
Evoluţia
personalităţilor artistice ale lui Kaneto Shindo şi Akira Kurasowa („Copii din
Hirosima", „Insula", „Rashomon", „Cei şapte samurai", „Idiotul", „Barbă roşie").
Tema IX. Cinematografia în Republica Moldova
Cuvintele cheie: Emil Loteanu, Vasile Pascaru, Valeriu Gagiu, Vasile Brescanu, Vlad Ioviţă,
Gheorghe Vodă, Pavel Bălan, Ion Bolboceanu, Vlad Ciurea, Eugen Doga, Anatol Codru, Vlad
Druc, Mircea Chistrugă.
1. Apariţia cinematografiei în Republica Moldova în contextul socio-cultural al anilor 50.
Primele filme documentare şi de ficţiune („Balada haiducească", „Omul merge după soare").
2. Elanul creator şi originalitatea gândirii artistice a cineaştilor în perioada anilor 60.
Revalorificarea tradiţiilor spirituale în filmele „Poienile roţii", „Se caută un paznic", „Ultima
lună de toamnă", „Gustul pâinii", „Lăutarii", „Fântâna", „De ale toamnei", „Piatră, piatră",
„Malanca", „Trânta", „Bahus". Afirmarea cinematografiei naţionale şi a specificului ei
poetic.
3. Filmul moldovenesc al anilor 70-80 – oglindă fidelă a epocii stagnării: substituirea
funcţiilor artistice, predominarea esteticii de bravadă, denaturarea personalităţii umane.
4. Evenimentele restructurării şi filmul documentar (sfârşitul anilor 80, anii 90). Filmele din
prima jumătate a anilor 2000.
5. Evoluţia filmului cu desene animate.
6. Vicisitudinile evoluţiei filmului contemporan din Republica Moldova.
Tema X. Concepţiile de bază în teoria filmului
Cuvintele cheie: Serghei Eisenştein, Vsevolod Pudovkin, Bela Balazs, Andre Bazin, Siegfried
Kracauer, Rolan Barthes, Pier Paolo Pasolini, Jean Mitry, Umberto Eco, Carol Metz, Iurii Lotman.
14
1. Teoriile cinematografice ale lui Serghei Eisenştein, Vsevolod Pudovkin, Bela Balazs, Andre
Bazin, Siegfried Kracauer.
2. Investigaţiile structuraliste şi semiotice: Rolan Barthes, Pier Paolo Pasolini, Jean Mitry,
Umberto Eco, Carol Metz, Iurii Lotman.
3. Evoluţia Artei cinematografice în contextul noilor tehnologii video.
Arta muzicală
Literatura de specialitate (de bază):
Istoria muzicii.
PARTEA I. Istoria muzicii universale.
-
-
a) Istoria muzicii clasice occidentale din sec. XVI-XIX.
Герцман Е. Античное музыкальное мышление. М., 1986.
Евдокимова Ю., Симакова Н. Музыка эпохи Возрождения. М., 1983.
Музыкальная эстетика Западной Европы ХVII – ХVIII веков. М., 1971.
Ливанова Т. Западноевропейская музыка ХVII – ХVIII веков в ряду искусств. М.,
1977.
Ливанова Т. Музыкальная драматургия Баха и ее исторические связи. М., 1980.
История зарубежной музыки: Учебник для исполнительских факультетов
консерваторий. Вып. 1-4. Авт.: Розеншильд, Б. Левик, В. Конен, М. Друскин, Вып.
5. Ред. И. Нестьев.
Друскин М. Иоганн Себастьян Бах. М., 1982.
Конен В. Перселл и опера. М., 1978.
Крунтяева Т. Итальянская комическая опера ХVIII века. Л., 1981.
Хохловкина А. Западноевропейская опера. М., 1962.
Красовская В. Западноевропейский балетный театр: от истоков до середины ХVIII
века. Л., 1979.
Аберт Г. Моцарт. Ч. 1, кн. 1,2., Ч.2, кн., 1,2 М. 1976, 1979, 1980, 1985.
Бетховен. Сб. ст. /ред. Н. Фишман. Вып. 1,2. М., 1971, 1972.
Музыка Австрии и Германии ХIХ века. Кн. 1,2. М., 1975, 1990.
Житомирский Д. Роберт Шуман. М., 1964.
Соловцов А. Шопен. М., 1960.
Мильштейн Я. Ф. Лист. Ч. 1,2. М., 1971.
Левик Б. Рихард Вагнер. М., 1978.
Царева Е. Иоганнес Брамс. М., 1986.
Бронфин Е. Россини. М., 1973.
Соловцова Л. Верди. М., 1981.
Гриндэ Э. История норвежской музыки. М., 1982.
Соллертинский И.А. Шенберг // Памяти И. Соллертинского. Л., 1974.
Аксенов В. Об эстетических взглядах и творческом методе композиторовэкспрессионистов // Эстетические категории и искусство. Кишинев, 1989.
Холопов Ю., Холопова В. Антон Веберн. М., 1984.
Тараканов М. Музыкальный театр Альбана Берга. М., 1976.
Левая Т., Леонтьева О. Пауль Хиндемит. М., 1974.
Медведева И. Франсис Пуленк. М., 1969.
Ковнацкая Л. Английская музыка ХХ века. М., 1986.
Конен В. Пути американской музыки. М., 1965.
Нестьев И. Бела Барток. М., 1969.
Никольская И. От Шимановского до Лютославского и Пендерецкого. М., 1990.
Шахназарова Н. Авангард в современной западной музыке // Современное западное
искусство. М., 1971.
Ocneanu G. Istoria muzicii universale, vol. I, Iaşi, 1993.
Ştefănescu I. O istorie a muzicii universale. Vol. I, II, III, Bucureşti, 1995, 1996, 1998.
Brumaru Liviu. Cultura muzicală italiană în a doua jumătate a sec. XIX., Bucureşti, 1984.
15
-
-
Constantinescu, Grigore. Curs de istoria muzicii universale. 1600-1750. partea I.
Bucureşti, 1986.
Berger, Wilhelm Georg. Clasicismul de la Beethoven la Bach. Bucureşti, Ed. Muzicală,
1990.
Baltazar L. Aleatorismul, o doctrină a negaţiei // Muzica, nr. 2, 1997.
-
b) Istoria muzicii ţărilor orientale
Ghilaş, Victor. Dimitrie Cantemir în istoria culturii muzicale. Chişinău, 2004.
Виноградов В. Индийская рага. М., 1976.
Музыкальная эстетика стран Востока. Сб. ст. Л., 1976.
Музыка народов Азии и Африки. Кн. 1, 2 М., 1969, 1973.
Музыкальная культура народов. Традиции и современность. Вып. 1, 2. и др. М., 19
-
-
c) Istoria muzicii ruse
История русской музыки. Учебник для музыкальных вузов. Т. 1-3. М., 1972-1981.
Успенский И. Древнерусское певческое искусство. М., 1971.
Асафьев Б. О симфонической и камерной музыке. Л., 1981.
Асафьев Б. Об опере. Л., 1985.
Асафьев Б. О балете. Л., 1974.
Асафьев Б. О хоровом искусстве. Л., 1980.
Асафьев Б. О музыке ХХ века. Л., 1982.
Ливанова Т., Протопопов В. Глинка. Т. 1, 2. М., 1955.
Шлифштейн С. Мусорский. М., 1975.
Туманина Н. Чайковский. Великий мастер. М., 1968.
Николаева Н. Симфонии П.И. Чайковского. М., 1958.
Орлова А. Римский-Корсаков В. Страницы жизни Н. Римского-Корсакова. Т. 1-4.
Л., 1969-1973.
Дельсон В. Скрябин. М., 1971.
Брянцева В. С. В. Рахманинов. М., 1976.
Сабинина М. Шостакович-симфонист. М., 1960.
Дмитрий Шостакович. Сб.ст.М., 1967.
Нестьев И. Жизнь Сергея Прокофьева. М., 1973.
Холопова В., Чигарева Е. Альфред Шнитке. М., 1990.
Сохор А. Георгий Свиридов. Л., 1972.
Асафьев Б. Русская музыка. Л., 1968.
PARTEA II. Istoria muzicii naţionale
-
Arta muzicală din Republica Moldova. Istorie şi modernitate. Chişinău, Ed. Grafema
Libris, 2009.
Axionov, Vladimir. Tendinţe stilistice în creaţia componistică din Republica Moldova
(muzica instrumentală). Chişinău, 2006.
Breazul, George. Pagini din istoria muzicii româneşti. Vol. 1-5. Bucureşti, 1970-1991.
Cosma, Octavian Lazăr. Hronicul muzicii româneşti. Vol. 1-9. Bucureşti, 1973-1988.
Barbu-Bucur, Sebastian. Cultura muzicală de tradiţie bizantină pe teritoriul româniei...
Bucureşti, 1989.
Ghircoiaşiu, Romeo. Contribuţii la istoria muzicii româneşti. Bucureşti, 1963.
Ghircoiaşiu, Romeo. Cultura muzicală românească în secolele XVIII-XIX. Bucureşti,
1992.
Eugen Doga. Compozitor, academician. Chişinău, 2007.
Ceaicovschi-Mereşanu G. Învăţământul muzical din Moldova (de la origini până la
sfârşitul secolului XX). Chişinău, Grafema Libris, 2005.
Vasile V. Istoria muzicii bizantine şi evoluţia ei în spiritualitatea românească, vol. I-II,
Bucureşti, 1997.
16
-
Ciomac E. Enescu. Bucureşti, 1968.
Bentoiu, Pascal. Capodopere enesciene. Bucureşti, 1984.
Galaicu, Violina. Dimensiunea etnică a creaţiei muzicale în lumina tradiţiei româneşti.
Chişinău, ARC, 1998.
Nagacevschi, Elena. Mihail Berezovschi – dirijor de cor şi compozitor. Chişinău, Epigraf,
2002.
Dănilă, Aurelian. Opera din Chişinău. Privire retrospectivă. Chişinău, 2005.
Viaţa muzicală a Basarabiei în sec. XX. Chişinău, 1993.
Rotaru, Parascovia. Muzica instrumentală şi vocală de cameră din Moldova. Chişinău,
2007.
Mironenco E., Şeican V., Gheorghe Mustea. Profil muzical. Chişinău, 2003.
Mironenco E., Armonia sferelor. Creaţia compozitorului Ghenadie Ciobanu. Chişinău,
1999.
Mironenco E., Compozitorul Vladimir Rotaru. Chişinău, 1998.
Axionova L. Gavriil Musicescu: Viaţa şi opera. Chişinău, 1960.
Cercetări de muzicologie. Chişinău, 1998.
Tradiţii şi inovaţii în muzica secolului al XX-lea. Chişinău, 1997.
Vdovina E. Maria Bieşu. Chişinău, 1979.
Anuarul Arta, Chişinău, 1992-2008.
Друскин М. «Эдип» Джордже Энеску и проблемы оперы ХХ века // Друскин М.
Избранное . М., 1981.
Музыкальная культура Советской Молдавии. К., 1984.
Музыкальная творчество в Советской Молдавии. К., 1988.
Музыка в Молдове. К., 1991.
Фольклор и композиторское творчество в Молдавии. К., 1986.
Молдавский музыкальный фольклор и его претворение в композиторском
творчестве. К., 1990.
Аксенов В. Молдавская симфония: историческая эволюция, разновидности жанра.
К., 1987.
Аксенов В. Жанры симфонической музыки в Молдове. К., 1987.
Голубева Э. Зарождение балета в Молдавии. К., 1988.
Королева Э. Молдавский балетный театр. К., 1990.
Королева Э. Танец и художественная культура. Минск, 1997.
Вдовина Е. Молдавский советский романс. К., 1982.
Клетинич Е. Композиторы Советской Молдавии. К., 1987.
Клетинич Е. Очерки о советских молдавских композиторах. К., 1984.
Аксенова Л. Гавриил Музическу: Вяца ши опера. К., 1960.
Клетинич Е. Соломон Лобель. М., 1973.
Клетинич Е. Творчество Василия Загорского. М., 1976.
Кочарова Г. Злата Ткач: Судьба и творчество. К., 2000.
Софронов А. Штефан Няга. М., 1968.
Клетинич Е. Еужениу Дога. К., 1990.
Молодые композиторы Советской Молдавии. К., 1982.
Абрамович Е. Леонид Гуров. К., 1979.
Bibliografie selectivă etnomuzicologică
pentru cei ce se specializează în etnomuzicologie:
-
Alexandru, Tiberiu. Instrumentele muzicale ale poporului român. Bucureşti, ESPLA,
1956.
Alexandru, Tiberiu. Folcloristică. Organologie. Muzicologie. Studii. Bucureşti, Ed.
Muzicală, 1978, 1980.
Alexandru, Tiberiu. Muzica populară românească. Bucureşti, Ed. Muzicală, 1975.
17
Badrajan, Svetlana. Muzica în ceremonialul nupţial din Basarabia. Cântecul miresei.
Chişinău, Ed. Epigraf, 2002.
- Brăiloiu, Constantin. Opere, vol. I-VI, Ed. Muzicală, 1967, 1969, 1974, 1979, 1979, 1981,
1998.
- Breazul, George. Patrium Carmen. Contribuţii la studiul muzicii româneşti. Craiova, Ed.
Scrisul românesc, 1941.
- Burada, Teodor. Cercetări asupra danţurilor şi instrumentelor de muzică ale românilor.
Opere, vol. I, partea II, Bucureşti, Ed. Muzicală, 1974.
- Chiseliţă, Vasile. Muzică instrumentală din nordul Bucovinei. Repertoriul de fluier.
Chişinău, Ed. Ştiinţa, 2002.
- Ciobanu, Gheorghe. Studii de etnomuzicologie şi bizantinologie, vol. I-III, Bucureşti, Ed.
Muzicală, 1974, 1979, 1992.
- Comişel, Emilia. Folclor muzical. Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1967.
- Comişel, Emilia. Studii de etnomuzicologie. Bucureşti, Ed. Muzicală, 1986, 1992.
- Georgescu, Corneliu Dan. Jocul popular românesc. Tipologie muzicală şi corpus de
melodii instrumentele. Bucureşti, Ed. Muzicală, 1984.
- Ghilaş, Victor. Timbrul în muzica instrumentală tradiţională de ansamblu. Chişinău, Ed.
SeArec-com, 2001.
- Kotlearov, Boris. Lăutarii moldoveni şi arta lor. Chişinău, Ed. Cartea moldovenească,
1966.
- Georgescu, Corneliu Dan. Repertoriul pastoral. Semnale de bucium. Bucureşti, Ed.
Muzicală, 1987.
- Ghilaş, Victor. Muzica etnică: tradiţie şi valoare. Chişinău, Ed. Grafema Libris, 2007.
- Mârza, Traian. Studii de etnomuzicologie. Cluj, Ed. Arpeggione, 2007.
- Nicola, Ioan R., Szenik, Ileana, Mârza Traian. Curs de folclor muzical, partea I,
Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1963.
- Oprea, Gheorghe. Sisteme sonore în folclorul românesc. Bucureşti, Ed. Muzicală, 1998.
- Oprea, Gheorghe. Agapie Larisa. Folclor muzical românesc. Bucureşti, Ed. Didactică şi
Pedagogică, 1983.
- Popa Steluţa. Folclor muzical din Basarabia. Timişoara, Ed. Augusta, 1999.
- Rădulescu, Speranţa. Taraful şi acompaniamentul armonic în muzica de joc. Bucureşti,
Ed. Muzicală, 1984.
- Suliţeanu, Ghizela. Cântecul de leagăn. Bucureşti, Ed. Muzicală, 1986.
- Suliţeanu, Ghizela. Muzica dansurilor populare din Muscel-Argeş. Bucureşti, Ed.
Muzicală, 1976.
- Suliţeanu, Ghizela. Psihologia folclorului muzical. Bucureşti, Ed. Academiei R.S.R.,
1980.
***
- Визитиу, Жан. Молдавские народные инструменты. К., Изд. Литература
артистикэ, 1985.
- Котляров, Борис. О скрипичной культуре в Молдавии. К., Госиздат, 1955.
- Стоянов П. Молдавский мелос и проблемы музыкального ритма. К., 1985.
- Стоянов П. Вопросы формирования лада и мелодики в молдавской народной
песне. К., 1990.
- Флоря Э. Музыка народных танцев Молдавии. К., 1983.
- Флоря Э. Молдавский музыкальный эпос. К., 1989.
-
Compartimentul II. Teoria Muzicii
-
Сохор А. Вопросы социологии и эстетики музыки. Т. 1-3. Л., 1980.
Холопова В. Музыка как вид искусства. М., 1994.
Михайлов М. Стиль в музыке. Л., 1981.
Скребков С. Художественные принципы музыкальных стилей. М., 1978.
Холопова В. Музыкальный тематизм. М., 1983.
18
- Бонфельд М. Ш. Введение в музыкознание.М., 2001.
- Мазель Л. О природе и средствах музыки. М., Музыка, 1983.
- Теоретические проблемы музыкальных форм и жанров. Сб. ст.М., 1971.
- Конен В. Рождение джаза. М., 1990.
- Сарджент У. Джаз. М., 1987.
- Кулешева Г. Композиция оперы. Минск, 1983.
- Клитин С. Эстрада: Проблемы теории, истории и методики. Л., 1987.
- Тюлин Ю. Строение музыкальной речи. М., 1969.
- Мазель Л. О мелодии. М., 1952.
- Григориев С. Романтическая гармония и ее кризис в «Тристане» Вагнера. М.,
1975.
- Тюлин Ю. Учение о гармонии. М., 1976.
- Холопов В. Вопросы ритма в творчестве композиторов ХХ века. М., 1971.
- Скребкова-Филатова М. Фактура в музыке. М., 1985.
- Танеев С. Подвижной контрапункт строгого письма. М., 1959.
- Протопонов В. История полифонии. Вып. 1-4. М., 1983, 1986.
- Тюлин Ю. Учение о музыкальной фактуре и мелодической фигурации. М., Изд.
Музыка, 1976.
- Мюллер Т. Полифония. М., 1989.
- Назайкинский Е. Логика музыкальной композиции. М.. 1982.
- Асафьев Б. Музыкальная форма как процесс. Л.. 1981.
- Бобровский В. Функциональные основы музыкальной формы. М.. 1978.
- Мазель Л. Строение музыкальных произведений. М., 1979.
- Соколов А. Музыкальная композиция ХХ века. М., 1992.
- Денисов Э. Современная музыка и проблемы эволюции композиторской техники. М..
1986.
- Цуккерман, В. Анализ музыкальных произведений. Вариационная форма. М., 1974.
- Цуккерман, В. Анализ музыкальных произведений. Рондо в его историческом
развитии. М., 1988.
- Cocearova G., Melnic V. Armonia, Vol. I-II- Chişinău, 2001, 2003.
- Vieru A. Cartea modurilor. Bucureşti, 1982.
- Eftimescu F., Chiriac M., Pascaru A. Principii de armonie. Vol. I. Bucureşti, 1975.
- Giuleanu V. Tratat de teoria muzicii. Bucureşti, 1986.
- Bughici D. Formele muzicale (Liedul, Rondoul, Variatiunile, Fuga), Bucureşti, 1969.
- Herman V. Originile şi dezvoltarea formelor muzicale. Bucureşti, 1982.
- Giuleanu V. Ritmul muzical. Vol. I. Teoria ritmului. Bucureşti, 1968.
- Eisikovits, Mex. Polifonia vocală a Renaşterii. Stilul Palestinian. Bucureşti, 1966.
- Toduţă, Sigismund. Formele muzicale ale Barocului în operele lui J. S. Bach. I, II., III,
Bucureşti, Ed. Muzica, 1969, 1973,1978.
- Nicolescu, Mircea. Sonata. Natura, originea, evoluţia ei. Bucureşti, 1962.
- Berger Wilhelm. Estetica sonatei clasice. Bucureşti, 1971.
- Berger Wilhelm. Estetica sonatei romantice. Bucureşti, 1983.
- Berger Wilhelm. Estetica sonatei contemporane. Bucureşti, 1985.
- Herman V. Formele muzicii medievale europene. Cluj-Napoca, 1978.
- Herman V. Formele muzicii Renaşterii. Cluj-Napoca, 1980.
- Comes, Liviu, Rotaru, Doina. Tratat de contrapunct vocal şi instrumental. Bucureşti, Ed.
Muzicală, 1986.
- Buciu, D. Elemente de scriitură modală. Bucureşti, Ed. Muzicală, 1981.
- Eisikovits, M. Polifonia Barocului. Bucureşti, Ed. Muzicală, 1972.
IV. Bibliografia suplimentară
Se mai recomandă următoarele lucrări de lexicografie muzicală:
- Dicţionar de termeni muzicali. Bucureşti, 1984.
- Buchici D. Dicţionar de forme şi genuri muzicale. Bucureşti, 1978.
- Buzilă S. Interpreţi din Moldova. Lexicon enciclopedic. Chişinău, 1996.
- Timaru V. Dicţionar noţional şi terminologic (prolegomene ale unui curs de analiză
muzicală). Oradea, 2002.
- Cosma V. Muzicieni din România. Lexicon, vol. I-IX, Bucureşti, 1989, 1999-2006.
19
Музыкальная энциклопедия в 6.ти томах, Москва, 1973-1982.
Arta teatrală
BIBIOGRAFIE DE BAZĂ
Teatrul universal
ARISTOTEL. Poetica (tr. C. Balmuş), Bucureşti, 1957.
BANU G. Peter Brook. Spre teatrul formelor simple. Bucureşti, 2005.
BRECHT B. Scrieri despre teatru. Univers. Bucureşti, 1977.
БОЯДЖИЕВ Г. От Софокла до Брехта за сорок театральных вечеров. М., 1981.
DELEANU H. Arta regiei teatrale, Bucureşti, 1987.
DELEANU H. Modernitatea teatrului, Cluj-Napoca, 1983.
DRÎMBA Ov. Însemnări despre teatrul lui Ibsen, Bucureşti, 1956.
ДАВЫДОВА М. Конец театральной эпохи. М., 2005.
GASSNER J. Formă şi idee în teatrul modern, Bucureşti, 1972.
GHEORGHIU M. Scene din viaţa lui Shakespeare, Bucureşti, 1958.
ГОНЧАРОВ А., Режиссерские тетради. М., 1980.
ГРОМОВ В. Михаил Чехов. М., 1970.
JOSIFESCU S. Teatrul lui Shaw (studiu introductiv), Bucureşti, 1956-1957.
ИЛЬИН И. Постмодернизм от истоков до конца столетия. Эволюция научного мифа. М.,1998.
МАРКОВ П. О театре. В 4-х т. М., 1976.
МЕЙЕРХОЛЬД В. Е. Статьи. Письма. Речи. Беседы. Москва, 1968.
НЕМИРОВИЧ-ДАНЧЕНКО Д.И. Рецензия. Очерки. Статьи. М., 1980.
PANDOLF V. Istoria teatrului universal, 5 vol. Bucureşti, 1982.
PAVIS P. Dictionnaire du theatre, Missidor, Paris, 1987.
ПОРТРЕТЫ РЕЖИССЕРОВ. Вып. 1,2,3. Москва, 1972, 1977, 1982.
SADOVEANU I.M. Istoria universală a dramei şi teatrului, 2 vol. Bucureşti, 1973.
Shakespeare şi opera lui. Culegere de texte critice. Bucureşti. 1964.
СМИРНОВ-НЕСВИЦКИЙ Ю. Вахтангов. Л., 1987.
СТАНИСЛАВСКИЙ К. С. Собрание сочинений. 4 т. Москва, 1989-1992.
STANISLAVSKY C. S. Pagini alese, Chişinău, 1962.
STANISLAVSKY C. S. Viaţa mea în artă. Bucureşti, 1958.
STANISLAVSKY C. S. Munca actorului cu sine însuşi. Bucureşti, 1953.
СТРЕЛЕР Д. Театр для людей. М., 1984.
TONITZA-IORDACHE M., BANU G. Arta teatrului. Bucureşti, 2004.
ТАИРОВ А., ЗАПИСКИ РЕЖИССЕРА, Москва, 1970.
Teatrul francez contemporan, Bucureşti, 1964.
VIANU E. Racine, Bucureşti, 1956.
ZAMFIRESCU I. Drama istorică universală şi naţională, Bucureşti, 1976.
34. ЗАХАВА Б. Е. Современники. Вахтангов. Мейерхольд. Москва, 1969.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
Teatrul naţional
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
Alecsandri V., Opere, 10 volume, Bucureşti, 1974-1985. (vol. 5,6,7, Teatru, 1977, 1979, 1981).
Апостол В., Молдавский театр // Советское актерское искусство. 50-70 гг. Москва, 1982.
Artiştii ai poporului din RSSM, Chişinău, 1976.
Asachi Gh. Opere. 2 volume, Chişinău, 1991.
Beligan R., Pretexte şi subtexte, Bucureşti, 1968.
Berlogea I. Teatrul românesc în secolul XX. Bucureşti, 2000.
Blaga L., Teatru, Bucureşti, 1971.
Brădăţeanu V., Comedia în dramaturgia românească, Bucureşti, 1970.
Burada T., Istoria teatrului în Moldova, I-II, Chişinău, 1991.
Busuioc A., Şi sub cerul acela ... Piese, Chişinău, 1971.
Caragiale I. L. Despre teatru, ediţie prefaţă şi îngrijită de S. Alterescu, Bucureşti, 1957.
Călinescu G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Bucureşti, 1986.
Чемортан Л., Становление молдавского советского театра. Кишинев, 1986.
20
Cemortan L., Prietenul nostru teatrul, Chişinău, 1983.
Cemortan L., Teatrul Naţional din Chişinău ((1920-1935). Chişinău, 2000.
Cemortan L., Actorul Eugeniu Ureche. Chişinău, 2005.
Cemortan L., Valeriu Cupcea, actor şi regizor. Chişinău, 2008.
Ceucă J., Teatrologia românească interbelică, Bucureşti 1990.
Кердиваренко С. Театрально-декорационное искусство Молдавии, Кишинев, 1984.
Corbu H., Alecsandri şi teatrul, Chişinău, 1973.
Colectiv de autori: Consemnări pe cortină, Chişinău, 1989.
Delavrancea B., Teatru, Bucureşti, 1983
Druţă I., Scrieri, vol. 1-4, Chişinău, 1989, 1990, 1991.
Druţă I. Păsările tinereţii noastre. Chişinău, 2007.
Druţiana: Secvenţe de la manifestările prilejuite de festivalul republican „Druţă şi teatrul
contemporan”, Chişinău 1990.
26. Druţiana teatrală. Chişinău, 2008.
27. Eftimiu V., Oameni de teatru, Bucureşti, 1965.
28. Eminescu M. Teatru, vol. 1,2, Bucureşti, 1984.
29. Fedorenco V. Drama istorică naţională din sec. al XIX-lea Chişinău, 2001.
30. Florea M., Matei Millo, Bucureşti, 1066.
31. Ghiţulescu Mircea. Alecsandri şi dublul său, Bucureşti, 1980.
32. Haşdeu B.P. Teatru, Cluj-Napoca, 1982.
33. Istoria teatrului în România 3 vol. Bucureşti, 1965, 1965, 1971, 1973.
34. Massoff I., Teatrul românesc, 8 volume, Bucureşti, 1961-1981.
35. Matcovschi Dm. Tata (culegere de piese), Chişinău, 1985.
36. Mândra V., Incursiuni în istoria dramaturgiei române, Bucureşti, 1971.
37. Olanescu D.C. Teatrul la români, Bucureşti, 1981.
38. Pagini din istoria gândirii teatrale româneşti, Bucureşti, 1972.
39. Pelin P., Ce dragoste veche actorii. Chişinău, 1983.
40. Primii noştri dramaturgi. Ediţie îngrijită de Al. Niculescu, cu un studiu introductiv de F. Tornea,
Bucureşti, 1956.
41. Rusu Gh. Constanţa Târţău, Chişinău, 1982.
42. Săraru D., Teatru românesc şi interpreţii contemporani, Bucureşti, 1966.
43. Silvestru V., Jurnalul de drum al unui critic teatral, 1944-1984, Bucureşti, 1993.
44. Spătaru Gh. În lumea teatrului popular, Chişinău, 1984.
45. Şvitchi I. Un sfert de veac în lumina rampei, Chişinău, 1982.
46. Tâzlăuanu V., Măsura de prezenţă. Chişinău, 1991.
47. Teatrul românesc contemporan. Vol. 1-2, Bucureşti, 1962.
48. Uvarova I. Teatrul „Luceafărul” – un deceniu al devenirii, Chişinău, 1992.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
Teatrul de balet
1. Duncan Isadora. Viaţa mea. Iaşi, 1991.
2. Красовская Вера. Нижинский. Лен. 1974 г.
3. Западноевропейский балетный театр. Очерки истории. От истоков до сер. ХVIII века.
Лен. 1979 г.
4. Западноевропейский балетный театр. Эпоха Новерра. Лен. 1981 г
5. Западноевропейский балетный театр. Прероманизм. Лен. 1983 г.
6. Слонимский М. Драматичность балетного театра XIX века. М., 1977 г
7. Л. Блок. Классический танец. История и современность. М. 1987 г.
8. М. Фокин. Против течения. Лен. 1981 г.
9. Ж.Ж. Новерра. Письма о танце и балетах. М., 1965 г.
10. Королева Э. Молдавский балетный театр. Кишинев, 1990.
11. Королева Э. Танец и художественная культура, Минск, 1997.
12. Королева Э. Ранние формы танца, К. 1977.
13. Королева Э. Петр Леонарди. Жизнь и судьба К.2002.
BIBLIOGRAFIA SUPLIMENTARĂ
21
Teatrul universal
1.
2.
3.
4.
APPIA A. L' oevre d'art vivant. Atar-Billandot, Paris-Geneve, 1954.
ANDERSON M. Classical Drama and its Influence. Methuen, London, 1965.
ARTAUD A. La Theatrre et son double, Gallimard, Paris, 1964.
ARTIOLLI U. Teorie della scena del Naturalismo al Surrealismo. Dei Meininger a Graig, Sansoni,
Firenze, 1972.
5. BANU G. Le Theatre, sorties de secours, Aubier, Paris, 1984.
6. BANU G., Roşu şi aur, Bucureşti, 1993.
7. BANU G. Livada de vişini, teatrul nostru. Buc., 2000.
8. BARRAULT J. – L. Nouvelles reflexions sur le theatre, Flammanon, Paris, 1959.
9. BECKERMAN B. Dynamics of Drama, Alfred A. Knopf, New Iork, 1970.
10. BENTLEY E. Life of Drama, Atheneum, New Iork, 1964.
11. БОЯДЖИЕВА Л., Рейнхард Ленинград 1987.
12. BROOK P. The Empty Space, Mac Gibbon and KEE, London, 1968.
13. СALDERWOOD J. Shakespearean Metadrama. University of Minnesota Press, Minneapolis, 1971.
14. CLARK B.H. European Theories of the Drama, Crown Bublischera, New Iork, 1985.
15. DELEANU H. Triumful lui Goldoni, Bucureşti, 1957.
16. ДЖЕКСОН Ш. Костюм для сцены, Москва, 1984.
17. ЭФРОС А.В. Репетиция - любовь моя, 1975.
18. Enciclopedia dello spectacolo. Le Maschere, Roma, 1954-1968.
19. Enciclopedia gorzanti dello spectacolo. Gersanti Editore, Milano, 1971-1977.
20. ФИНКЕЛЬШТЕЙН Е., Фредерик Леметр, Ленинград, 1968.
21. ФИНКЕЛЬШТЕЙН Е. Картель четырех, Ленинград, 1978.
22. ГВОЗДЕВ А. Театральная критика, Ленинград, 1987.
23. ГОЛОВАШЕНКО Ю. Режиссерское искусство Таирова, Москва, 1970.
24. ХАЛИЗЕВ В. Драма как явление искусства, Москва, 1978.
25. IONESCO E. Notes et contre-notes. Gallimard, Paris, 1982.
26. КРЭГ Э.Г. Воспоминания. Статьи. Письма. Москва, 1988.
27. LUPAN R. George Bernard Shaw, Bucureşti, 1958.
28. MEYERHOLD V.E. Le Theatre theatral, Gallimard, Paris, 1977.
29. МИХАЙЛОВА А. Сценография: теория и опыт. Москва, 1990.
30. МОРОЗОВ М., Шекспир, Москва, 1977.
31. НЕМИРОВИЧ-ДАНЧЕНКО В.И. Избранные письма, В. 2т., Москва, 1979.
32. PISCATOR E. Le Theatre politique, L'Arche, Paris, 1962.
33. POPESCU M. Drumul spre Itaca, Bucureşti, 1990.
34. РУДНИЦКИЙ К. Мейерхольд, Москва, 1976.
35. САЛЬВИНИ Ч. Томазо Сальвини, Москва, 1971.
36. STREHLER G. Un theatre pour la vie, Fayard, 1980.
37. STAYAN J. Modern Drama în Theory and Practice, Сembridge University Press, 3 vol. 1981.
38. TAIROV A., Le teatre liberee, Iausanne, 1974.
39. ТОВСТОНОГОВ Г.А., Беседы с коллегами, Москва, 1988.
40. ТОВСТОНОГОВ Г.А., Зеркало сцены, В., 2 т.т. Москва, 1980.
41. ВАХТАНГОВ Е., 1883-1922. Сборник. Москва, 1984.
42. Вопросы социологического изучения театра. (сб. научн. трудов). Л., 1979.
Teatrul naţional
1. Arghezi T., Teatru, Bucureşti, 1968.
2. Arta'92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008. Studii, cercetări
şi documente, Chişinău, IPC al AŞM..
3. Bâtrănu N., Măsura talentului. Chişinău, 1979.
4. Bileţchii N., Consemnări critice, Chişinău, 1976.
5. Blaga L., Scrieri despre artă, Bucureşti, 1970.
6. Brădăţeanu V., C.I. Nottara, Bucureşti, 1966.
7. Buzoianu C. Mnemosina, bunica lui Orfeu. Bucureşti, 2005.
8. Caraman P., Substratul mitologiei al sărbătorilor de iarnă la români şi slavi, Iaşi, 1931.
9. Cărare P., Drum deschis. Piese, Chişinău, 1984.
22
Cibotaru A. – Şase de dobă. Piese, Chişinău, 1981.
Cincilei Gh. Relaţii fructuoase, Chişinău, 1988.
Cincilei Gh., Teatrul moldovenesc muzical-dramatic „Vasile Alecsandri” din Bălţi, 1982.
Cimpoi M., Creaţia lui I. Druţă în şcoală, Chişinău, 1988.
Cioculescu S., I.L. Caragiale, Bucureşti, 1967.
Cocora I. Privitor ca la teatru, vol. I, II, III, Cluj-Napoca, 1980, 1981, 1982.
Kogâlniceanu M., Scrieri alese, Bucureşti, 1958.
Condrea C., Piese, Chişinău, 1963.
Corbu H., În lumea clasicilor, Chişţinău, 1990.
Corbu H., Dramaturgia sovietică moldovenească, Chişinău, 1966.
Cornescu L., Izvorul frăţiei. Piese. Chişinău, 1978.
Critica, I. II, Bucureşti, 1961.
Cupcea V., Chiril Ştirbu, Chişinău, 1979.
Deleanu H. Elogiu scenei, Bucureşti, 1988.
Deleanu H., Regizorul şi teatrul, Bucureşti, 1968.
Deleanu L., Buzduganul fermecat, Basm dramatic, Chişinău, 1990.
Doroş L., Domnica Darienco, Chişinău, 1976.
Filip I., Colacul – marele frate bun ca soarele. Piese. Chişinău, 1988.
Georghiţă E., Regina fulgilor de nea. Piese, Chişinău, 1984.
Georghiţă E., Zodia inorogului, Chişinău, 1983.
Grămadă I. Teatrul Naţional „V. Alecsandri” 1916-1966, Bucureşti, 1967.
Ibrăileanu G., Spiritul critic în cultura românească, Iaşi, 1909.
Искусство Молдавии. Кишинев, 1990.
Maiorescu T., Critice I-II, Bucureşti, 1967.
Malarciuc Gh. Scrieri alese, Chişinău1985.
Mancaş M. Aristizza Romanescu, Bucureşti, 1957.
Marinat A., Comedii, Chişinău, 1985.
Massoff I., Eminescu şi teatrul, Bucureşti, 1964.
Mândra V., Jocul situaţiilor dramatice, Bucureşti, 1978.
Meniuc Gh. Scrieri. 2 volume, Chişinău, 1970.
Munteanu G., B. P. Haşdeu, Bucureşti, 1963.
Muşatescu T., Teatru, Bucureşti, 1963.
Молдавия-Украина – театральные связи, Киев, 1984.
Negruzzi C. Pagini alese, Bucureşti, 1982.
Oprea S., Din fotoliu 13, Iaşi, 1986.
Oprea Ş., Martor al Taliei. Iaşi, 1979.
Popescu M. Chei pentru labirint, Bucureşti, 1986.
Popa V., Scrieri despre teatru, Bucureşti, 1965.
Portnoi R., Articole critice, Chişinău, 1966.
Prepeliţa M., Constantin Constantinov, Chişinău, 1982.
Prepeliţa M., Constelaţia tinerilor talente. Schiţe, Chişinău, 1981.
Purice L., În faţa formelor de veşnicie. Eşeuri. Chişinău, 1986.
Rampa, 1973-1974, Chişinău, 1976.
Rebreanu L. Opere alese, vol. V. (teatru), Bucureşti, 1961.
Рожковская Н., Рожковский Б. Театр зажигает огни, Кишинев, 1976.
Russo A. Scrieri alese, Bucureşti, 1970.
Scena, 1974-1975, Chişinău, 1977.
Sebastian M. Întâlniri cu teatru, Bucureşti, 1969.
Silvestru V., Elemente de caragialeologie, Bucureşti, 1979.
Silvestru V., Personajul în teatru, Bucureşti, 1966.
Stamati-Ciurea C., Opere dramatice, Teatru, Cernăuţi, 1983.
Шорина Л., Друцэ и театр. Кишинев, 1991.
Vianu T. Arta actorului, Bucureşti, 1932.
Vodă-Căpuşan, M., Accente, Cluj, 1991.
Вопросы методологии и методики изучения истории советского театра и кино. Кишинев,
1983.
65. Zamfirescu G., Teatru, Bucureşti, 1957.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
59.
60.
61.
62.
63.
64.
23
Arta cinematografică
BIBIOGRAFIE DE BAZĂ
Istoria filmului
1. Sadoul, G. Istoria cinematografului mondial (de la origini până în zilele noastre), Bucureşti,
1961
2. Secolul cinematografului. Mică enciclopedie a cinematografiei universale, Bucureşti.
1989
3. Mitry, I. Historie du cinema. În V vol. Paris, 1996
4. Suchianu, D.I. Popescu, C. Filme de neuitat. În IV vol., Bucureşti, 1972-1977
5. Cantacuzino, J. Gheorghiu, M. Cinematograful contemporan (1949- 1975), Bucureşti, 1968
6. Olărescu Dumitru, „Filmul la răscruce de veacuri”, Chişinău, Ed. Cartea Moldovei, 2008
7. Plămădeală Ana-Maria, D. Olărescu, „Emil Loteanu – un destin de viaţă lungă” (culegere de
articole), Chişinău, 2008
8. Теплиц, E. История киноискусства. В 4-х т. (1895-1945), М., 1968-1974
9. Комаров, С., Трутко, И., Утилов, В., Колодяжная В., История зарубежного кино. В 3-х
т. М., 1965-1981
10. Садуль Ж. Всеобщая история кино. В 6-ти т. М., 1958-1982
11. История советского кино. В 4-х т. М., 1969-1978
12. Кино Италии. Неореализм. (Сост. вст. ст. и комм. Г. Д. Богемского). М., 1989
13. Кино Великобритания. Сборник статей. М., 1970
14.Кино братских стран, фильмы, проблемы, процессы, М., 1983
15.Михалек Б., Заметки о польском кино. М., 1964
16.Советское кино: 70 годы. Основные тенденции развития М., 1984
17.Маматова, Л. Ветви могучей кроны. М., 1986 г.
18.Церетели К. Киноискусства Советской Грузии. М., 1969
19.Андон, В. Рождение молдавского кино. Кишинев, 1986.
Teoria filmului
1. Aristarco, G. Cinematografia ca artă. Istoria teoriei filmului. Bucureşti, 1965
2. A şaptea artă. Scrieri despre arta filmului. În II vol. Bucureşti, 1966-1967
3. Balazs, В., Arta filmului. Bucureşti, 1957
4. Bazin, A., Ce este cinematograful? Bucureşti, 1968
5. A-M. Plămădeală „Mitul şi filmul", Chişinău, Epigraf 2001
6. D. Olărescu „Filmul. Valenţele poeticului", Ed. Epigraf 2000
7. A.-M- Plămădeală, D. Olărescu, ”Vlad Ioviţă dincolo de timp”, Chişinău, Ed. Cartea
Moldovei, 2007
8. Gilles Lipovetsky, Jean Serroy, „Ecranul global”, Bucureşti, Ed. Polirom, 2008
9. Francis Vanoye, Anne Goliot-Lété „Scurt tratat de analiză filmică”, Bucureşti, Ed. ALL,
1995
10. Barna I. Serghei Eisenatein. Bucureşti, 1966
11. Базен А., Что такое кино, Сб. статей М, 1972
12. Балаш, Б. Кино. Становление и сущьность нового искусства. М, 1968
13. Ждан, В. Эстетика фильма. М., 1982
14. Кракауэр, 3., Природа фильма. Реабилитация физической реальности. М, 1974
15. Мартен, М. Язык кино. М., 1959
16. Гинзбург, С. Очерки теории кино. М., 1974
17. Дробашенко, С., Феномен достоверности. Очерки теории документального кино. М.,
1972
18. Власов, М. Виды и жанры киноискусства. М., 1976
19. Фомин, Н. Все нити сюжета. М., 1971
20. Рошаль, Л., Мир и игра. М., 1973
21. Чахирьян, Г. Изобразительный мир экрана. М., 1977
22. Плэмэдялэ А.-М. Кино, фольклор и литература. Кишинев, 1985.
Personalii
1. Эйзенштейн, СМ. Собр. Соч. в 6 т. М., 1964-1971
24
2. Пудовкин, В. И. Собр. соч. в 3-х т. М., 1974-1976
3. Довженко А.П. Собр. соч. в 4-х т. М., 1966-1969
4. Козинцев, Г.М. Собр. соч. в 5-ти т. М., 1982-1986
5. Ромм, М.И. Избранные произведения в 2-х т., М., 1980-1982
6. Ветров, Д. Статьи, дневники, замыслы. М., 1968
7. Шкловский, В. Эйзенштейн. М., 1973
8. Соболев, Р., Александр Довженко М., 1980
9. Зак., М. Михаил РОММ и традиции советской режиссуры. М., 1975
10. Звезды немого кино. М., 1968
11. Комики мирового экрана. М., 1966
12. Лукино Висконти. Статьи. Свидетельства. Высказывания. Сост. Л. К. Колов. М., 1986
13. Акира Куросава, Сборник М., 1977
14. Антониони, М. Антониони об Антониони М., 1986
15. Феллини, Ф., Делать фильм. М., 1984
16. Бачелис, Т.И. Феллини М., 1972
17. Феллини, Федерико. Статьи. Интерьвью. Рецензии. Воспоминания М., 1968
18. Флаэрти, Роберт. Статьи. Свидетельства. Интервью. Воспоминания. М., 1980
19. Уэллс, Орсон. Статьи. Свидетельства. Интервью. М., 1975
20. Трюффо, Франсуа. М., 1985
21. Бунюэль, Луис. М., 1979
22. Генc, И. Тосиро Муфунэ. М., 1974
23. Богемский, Г. Витторио De Сика М., 1963
24. Кацев, И. Джузеппе де Сантис. М., 1965
25. Сокольская, А. Марсель Карне Л., 1970
26. Соболев, Р. Ежи Кавалерович М., 1965
27. Карцева, Е. Бэтт Дэвис М., 1967
28. Шитова, В. Лукино Висконти. М., 1967
29. Колодяжная, В. Уильям Уайлер М., 1975
30. Неделин, В., Стенли Крамер М., 1970
31. Фомин, В. Пересечение паралельных. М., 1976
32. Тюрин, Ю. Кинематограф Василия Шукшина, М., 1984.
III.BIBLIOGRAFIA SUPLIMENTARĂ
1. Caranfil, Т. Vârstele peliculei. О istorie a filmului în capodopere (1895-1925).
Bucureşti, 1982
2. Caranfil, T. 7 capodopere ale filmului mut. Bucureşti, 1966
3. Potra, F. Aurul filmului. În II vol. Bucureşti, 1984, 1987
4. Cassvan, L. Mituri şi legende din lumea filmului. Bucureşti 1976
5. Mihail, J. Filmul românesc de altă dată. Bucureşti, 1969
6. Cantacuzino, I. Contribuţii la istoria cinematografiei în România (1896-1948) Bucureşti,
1971
7. Cantacuzino, J. Momente din trecutul filmului românesc. Bucureşti, 1965
8. Cantacuzino, J. Ripeanu B. Producţia cinematografică din România (1987-1970). În III
vol. Bucureşti, 1970-1975
9. Potra, F. Experienţa şi speranţa. Ecran românesc. Bucureşti, 1968.
10. Barna, I. Dincolo de ecran. Introducere în arta cinematografică. Bucureşti, 1963
11. Modorcea, G., Miturile româneşti şi arta filmului. Bucureşti, 1979
12. Suchianu, D. L. Cinematograful, acest necunoscut. Cluj, 1973
13. Potra, F. Voci şi vocaţii cinematografice. Bucureşti, 1975
14. Canudo, R.L. Usine aux images. Geneva, 1927
15. Delluc L. Photogénie. Paris, 1919
16. Mussinac, L.L. Âge ingrat du cinema. Paris. 1946
17. Barbaro, U., Poesia del film. Roma, 1955
18. Bazin A., Qu'est-ce que le cinéma? În IV vol. Paris, 1958-1962
19. Chiarinini, L, Cingue capitoli sul film. Roma, 1961
25
20. Rotha, P. Documentary Film Londra, 1936
21. Mitry, J. Estétique et psychologie du cinéma. În II vol., Paris, 1963-1965
22. Cavalcanti, A. La scenografia nel film. Roma, 1956
23. Bergson, H.L., Évolution créatrice. Paris, 1943
24. Metez C. Essais sur la signitication du Cinéma. În II vol. Paris. 1968-1972
25. Grelier, R. Joria Ivens. Bucureşti, 1968
26. Joan, A. Jean Renaur. Bucureşti, 1966
27. Leprohon, P. Charles Chaplin. Bucureşti, 1967
28. Leprohon, P. Maeştrii filmului francez. Bucureşti, 1969
29. Casetti, F. Teoria del cinema dai dopoluerra ad.oggi. Milano, 1978
30. Юренев, Р. Чудесное окно: Краткая история мирового кино. М. 1983
31. Белова Л. Сквозь время очерки истории советской драматургии. М., 1978
32. Андон, В., Путешествие на «Молдова-фильм», Кишинев, 1968
33. Широкий В. В зеркале экрана. Статьи и рецензии, Кишинев, 1971
34. Гибу, Н., Заметки о молдавском кино. Кишинев, 1968
35. Базен А., Что такое кино, Сб. статей М., 1972
36. Гармс, Р. Философия фильма. Л. 1927
37. Добин, Е. Поэтика киноискусства. Повествование и метаформа. М., 1961
38. Лигрен, Э. Искусство кино. Введение в киноведение. М., 1956
39. Лотман, Ю., Семиотика кино и проблемы киноэстетики. Таллин. 1973
40. Муссинак, Л. Избранное М., 1981
41. Селезнева, Т. Киномысль 1920-х годов. Л., 1972
42. Милев, Н., Божество с тремья лицами. М., 1963
43. Тынянов, Ю. Поэтика. История литературы. Кино. М., 1977
44. Из истории французской киномысли. Немое кино. 1911-1933, М., 1988
45. Козлов, Л., Изображение и образ: Очерки по исторической поэтике советского
кино. М., 1980
46. Мачерет, А. О поэтике киноискусства. М., 1981
47. Кузнецова В. Физиономика. Типажно - пластический образ актера на экране. Л.,
1978
48. Лебедев, П. Внимание: кинематограф. М. 1974
49. Анинский, Л., Лев Толстой и кинематограф. М., 1980
50. Зак, М., Кинорежисура. Опыт и поиск. М , 1983
51. Шабров, В. Конфликт и характер в кино. Л., 1969
52. Вейцман, Е. Очерки философии кино. М., 1978
53. Левшина, И. Любите ли вы кино М., 1978
54. Демин, В. Первые лицо. Художник и экранные искусства. М., 1977
55. Эйзенштейн, СМ. Собр. Соч. в 6 т. М., 1964-1971.
Televiziunea ca fenomen social-estetic
1. Principiile de bază ale fenomenului televizat.
2. Evoluţia genurilor şi speciilor televizate.
3. Specificul filmului televizat.
4. Interferenţa şi deosebirile esenţiale dintre arta cinematografică şi televiziunea.
5. Genurile şi speciile Televiziunii. Limbajul televizat.
6. Principiile de bază şi particularităţile formării programului televizat.
7. Perioada de germinare şi consacrare a televiziunii.
8. Sistemul tehnic al televiziunii.
9. Sistemul economic şi juridic al televiziunii.
10. Modele de televiziuni (nord americane, occidentale).
11. Caracterul totalitarist al televiziunii sovietice: caracteristicile de bază, metodele şi
metodologia.
12. Apariţia televiziunii în Republica Moldova şi etapele evoluţiei sale.
13. Televiziunea Română: punctele de tangenţă cu televiziunea occidentală.
26
14. Interacţiunea Televiziunii Române şi a Televiziunii din republica Moldova în cadrul
concurenţei programelor televizate.
BIBLIOGRAFIE de bază
1. Conrad, P. Television The medium audite manners. Boston-London, 1982.
2. Hubbel, R. 4000 yeors of television, the story of seeig at a distance. New-York, 1942
3. Cipriani, J. La Televisione. Come şi producano, come şi guardano le transmisioni TV în
Italia, Roma, 1980
4. Coste-Cerdan, N. Le Diberder, A. La television, Paris, 1987
5. Souchon, M., Petite ecran, grand public, Paris, 1980
6. Cavada, J. En toute liberté, Paris, 1986
7. Himmelweit H., Openheim V. Television and the Child. London, Oxford University Press,
1960
8. Câmpeanu, P. Oamenii .şi televiziunea. Bucureşti, 1985
9. Tabarcea, P. Liur, L. Noi tehnologii ale comunicării. Bucureşti, 1986
10. Mişcol, O., De la monolog la dialog estetic în discursul televizat, Bucureşti, 1991
11. John Fiske, John Hartley. Semnele televiziunii, Iaşi, Institutul European, 2002
12. Roger Silverstone. Televiziunea în viaţa cotidiană, Iaşi, Polirom, 1999.
13. Melvin L. DeFleur, Sandra Ball-Rokeach. Teorii ale comunicării de masă, Iaşi, Polirom,
1998.
14. Violeta Tipa. Copilul şi arta TV, Chişinău, 2004
15. Canak, B.C. Телевидение и мы. M., 1963
16. Багиров, Э. Кацев И., Телевидение. XI век, М., 1963
17. Багиров, Э. Кацев И., Проблемы телевидения и радио, В 2-х томах, М., 1967-1971.
18. Багиров, Э, Очерки теории телевидения, М., 1978
19. Богомолов, Ю.; Курьеры муз. Диалектика продуктивного и репродуктивного
творчества на радио и телевидение. М., 1986
20. Богомолов, Ю.А. Проблемы времени в художественном телевидение М., 1977
21. Вильчек, В. Воронов Ю., Телевидение и художественная культура, М., 1977
22. Вильчек, В. Под знаков ТВ, М., 1987
23. Харелл, Р. Телевизионная графика, М., 1979
24. Копылова, Р. Кинематограф плюс телевидение: факты и суждения, М, 1977
25. Урвалов, В. Очерки истории телевидения, М., 1990.
26. Нечай, О. Ракурсы. О телевизионной коммуникации и эстетике М., 1990
27. Теоретические истоки тоталитарной модели массовой коммуникации, Киев, 1991
28. Зарубежные перспективы системы телевидения, Л., 1988
29. Нечай О, Телевидение как художественная система, Минск. 1981
30. Очерки истории печати, радиовещания и телевидения МССР, Кишинев, 1986 г.
31. Проблемы телевидения, Москва, Искусство, 1976.
27
Paşaportul specialităţii: 17.00.01 – Arte audio-vizuale (cu specificarea: artă
teatrală; artă muzicală; artă cinematografică, televiziune şi alte genuri de artă
audiovizuală)
Domeniul ştiinţific în care se conferă gradul ştiinţific:
Studiul artelor
Formula specialităţii:
Arta teatrală ţine de domeniul studiul artelor şi se ocupă de cercetarea diverselor aspecte ale fenomenului
teatral, precum sunt: istoria şi teoria teatrului şi a dramaturgiei; arta actorului şi arta regizorală, scenografia,
muzica de spectacol, plastica şi mişcarea scenică, critica de teatru, sociologia teatrală.
Arta teatrală studiază diferite genuri de teatru, care sunt: teatru dramatic, teatrul liric, teatru de păpuşi, teatru
muzical, teatru de balet, folosindu-se pentru analiza tuturor acestor aspecte de metodele interdisciplinare pe
care le şi elaborează şi perfecţionează.
Direcţii de cercetare:

istoria teatrului

teoria teatrului

istoria şi teoria dramei

arta actorului

arta regizorală

arta scenografiei

organizarea plastică a spaţiului scenic (pictura, lumina, costume, mizanscene)

muzica în spectacol şi coloana sonora

plastica, mişcarea scenică şi coregrafia

critica teatrală (istoria şi teoria)

curente estetice în arta teatrală

arhitectura teatrală

managementul teatral

pedagogia teatrală

teatrul şi TV

teatrul şi filmul

teatrul şi publicul

rolul teatrului în societate

organizarea şi regia manifestărilor artistice de masă.
Delimitările de specialităţile adiacente:
Teatrul, fiind de natură sintetică, include în sine diferite genuri de artă: literatura dramatică, muzică,
coregrafie, scenografie şi arhitectură, cinematografie şi televiziune. Specificul artei teatrale rezidă în faptul că
unele aspecte ale disciplinelor adiacente aparţin şi teatrului, mijloacele vizuale şi audiovizuale fiind o parte
28
componentă a spectacolului. Astfel soluţionarea obiectivelor trasate în investigaţiile ştiinţifice la specialitatea
17.00-01. necesită utilizarea metodelor specifice disciplinelor adiacente menţionate, precum şi celor
complementare care ţin de istorie, filosofie, estetică, filologie, psihologie, sociologie.
Totuşi pentru teatrologie ca domeniul ştiinţific multidisciplinar este importantă nu atât folosirea plenară a
metodologiei disciplinelor menţionate, cât aplicarea lor doar în măsură în care ele sunt o componentă a
fenomenului teatral.
Specialitatea „Arta teatrală” spre deosebire de specialitatea „Arta plastică, arta aplicativă şi decorativă şi
arhitectura” nu studiază diverse genuri şi tehnici, ci doar scenografia care se bazează pe principiile artelor
plastice şi a arhitecturii pentru a crea imaginea artistică vizuală a spectacolului. „Arta teatrală” spre
deosebire de specialitatea „Arta muzicală” studiază funcţia muzicii în componenţa spectacolului şi influenţa
ei asupra artei scenice în procesul de creaţia imaginii artistice.
De specialitatea „Cinematografia, Televiziunea şi alte genuri de artă audiovizuală” cercetările în specialitatea
„Arta teatrală” se deosebesc prin faptul că aceasta se referă doar la studierea aspectelor audiovizuale şi
metodelor cinematografice folosite în realizarea spectacolelor teatrale.
Metodele de analiză elaborate de specialitatea „Arta teatrală” se referă într-o anumită măsură la alte domenii
de studiul artelor, precum şi la specialităţile complementare.
Tezele de doctorat elaborate la interferenţa specialităţii „Arta teatrală” cu specialităţile adiacente menţionate
mai sus pot fi prezentate spre susţinere la două specialităţi cu condiţia includerii în componenţa consiliului
specializat a specialiştilor respectivi.
Autorii:
Date despre autorii paşaportului specialităţii ştiinţifice, a programei examenului de doctorat şi date despre
recenzenţi
Autorul:
1. Fedorenco Victoria, doctor în studiul artelor, şeful secţiei „Teatrologie” al IPC
Recenzentul:
1. Tcacenco Victoria, doctor în studiul artelor, conf. univ., AMTAP
29
30